Dragă Viorel,
Te-ai născut toamna, anotimpul împlinirii. În acest 7 octombrie ai fi plimbat adidașii tăi colorați prin frunzele ruginite de pe dealurile moldave, atât de dragi inimii tale… Atât de dragi inimilor noastre…
Ai fi oprit la vreo casă cu obloane sinilii, ai fi încurajat stăpânul să păstreze olanele făcute încă de nemți, ai fi lăudat tulburelul gospodarului și ai fi promis că vii la filmări când se așează drojdia. Uite că vinul s-a limpezit. Gustul lui ușor-amărui este atenuat de dragostea celor care te iubesc, Maestre!
Ne-ai însuflețit cu creații originale, izvorâte din adâncurile sufletului tău. Infiltrate adânc în sufletele noastre… Campionii nu sunt uitați niciodată!Primește, împreună cu prietenii tăi și ai noștri, omagiul și profunda recunoștință pentru modul sublim în care ai cinstit oamenii gliei, în care ai scos din adâncuri sarea acestui pământ.
Campionii își dăinuie veșnicia.